Echipa de robotică CoderDojo Oradea Space Robotics este compusă din elevi de la mai multe licee din Oradea, toți fiind membri ai clubului de programare Coderdojo Oradea. Cei șase elevi sunt Victor Antonio
Georgies, Alexandru Tripa, Nicholas Pendea, Daria Dohan, Kevin Caba și Andrei Droj, iar coordonator al proiectului este profesorul Daniel Erzse.
Munca în cadrul acestui proiect a fost distribuită între membrii echipei pe departamente astfel:
● Hardware design: Victor Antonio Georgies, Kevin Caba;
● Software design: Kevin Caba, Alexandru Tripa, Andrei Droj, Nicholas Pendea;
● Data analysis: Daria Dohan, Andrei Droj;
● 3D modelling: Daria Dohan, Victor Antonio Georgies, Alexandru Tripa, Nicholas Pendea;
● Social networking: Daria Dohan, Andrei Droj.
Unii dintre membrii echipei au experiențe din concursuri anterioare de robotică și design 3D (proiectele Mooncamp și Cansat ale ESA), dar implicarea membrilor echipei în proiect nu s-a limitat doar la departamentul ales.
Misiunea secundară aleasă de CoderDojo Oradea Space Robotics cuprinde măsurători ale parametrilor atmosferici, cum ar fi temperatura, presiunea, umiditatea, lumina UV, nivelul de monoxid de carbon și / sau dioxid de carbon, respectiv de amoniac și metan în atmosfera planetei explorate, precum și date de telemetrie ale roverului pe parcursul explorării. Pe baza datelor colectate, echipa va face o analiză pentru a determina posibilitatea existenței condițiilor minime de viață pe planetă investigată.
Scopul acestei misiuni este de a testa posibilitățile de lansare a unui asemenea rover acționat de la distanță într-o misiune de explorare, cu scopul de a colecta date atmosferice, telemetrice și de mediu cu ajutorul senzorilor de la bordul roverului, respectiv de a recupera un eșantion cu ajutorul unui braț robotic.
Din punct de vedere științific, încercăm să colectăm cât mai multe date posibile legate de mediu înconjurător pentru a determina dacă planeta prezintă parametri atmosferici compatibili cu viața.
Roverul este compus dintr-un șasiu pe șase roți, împreună cu un braț robotic acționat prin servomotoare și are la bază un microcomputer Raspberry Pi. Senzori de temperatură, presiune, umiditate, lumina UV și gaz, împreună cu senzori inerțiali (accelerație, giroscop, altitudine) stochează datele culese pe un server și transmit acești parametri prin internet la centrul de operare aflat la distanță. Cu ajutorul a două camere PiCamera roverul va înregistra, stoca pe RaspberryPi și transmite imagini din timpul misiunii.
Exo-Ro 2021. Să cunoaștem echipele: “CoderDojo Oradea Space Robotics”
1
Mar